3 aug. 2011

Turul ciclist al Romaniei - prima editie (1934)


A ajuns anul acesta, ca in toti anii, pana prin meleagurile noastre, valva pe care o face Turul ciclist al Frantei.
Pentru a intelege psichoza speciala pe care o creaza aceasta proba in cele treizeci de zile in cari se disputa, ar trebui sa avem o idee – fie chiar si aproximativa – de proportiile in care este practicat sportul ciclist in Franta si tarile din Apus – ca: Italia, Belgia, Elvetia, Germania – care-si trimit, deasemenea reprezentantii.
Sunt azi, in Franta, peste patru milioane si jumatate de ciclisti, adica, cam o bicicleta la opt locuitori. O cifra formidabila, caci nu exista sport, in nici o tara din lume, care sa fie practicat in aceasta proportie.
Acum avem o explicatie a nebuniei colective pe care o declanseaza “Turul”, cum i se spune, pe scurt. In cele treizeci de zile ale lunii iulie, Franta traeste intr’o stare anormala. Activitatea de toate zilele, negresit, isi desfasoara mosorul. Dar intr’un fel de hipnoza, in mod automat, liber de orice atentie. Caci privirile si gandurile tuturor urmaresc pe cei optzeci de alergatori, punctele pierdute pe soselele si muntii Frantei.
Ziarele traesc, si ele, patru saptamani anormale. Nu vorbim de cele de specialitate. Toate celelalte au doua pagini intregi special consacrate “evenimentului”. Se angajeaza redactori, specialistii si cei cu nume in ciclism sunt obiect de licitatie, masini si camioane urmaresc “caravana”, posturile de radio isi intrerup programul, din sfert in sfert de ceas, pentru a tine in curent treizeci si cinci de milioane de oameni, cu fiecare faza a alergarii.

[O etapa din marele tur ciclist al Frantei]

Si alergatorii! Ce persoane luminate de actualitatea celebritatii!
Cel mai mic gest e comentat, fiecare cuvant e reprodus. Si nici un erou n’a fost sarbatorit cu entuziasmul cu care este primit, in ultima zi, in Parc des Princes, la Paris, invingatorul, purtatorul faimosului “tricou galben”!
Pana aici glorie!
Dar partea materiala nu e mai putin stralucita. Sute de mii de franci vin sa rasplateasca pe cei buni, la sfarsitul fiecareia din cele douazeci si trei de etape si la incheierea circuitului. Banii oferiti de organizatori, de fabricantii de biciclete si accesorii, de diferiti vanzatori de articole dintre cele mai diverse, pentru a-si face reclama.
In schimb, propaganda pentru sport este imensa. Lupta aceasta uriasa, efortul suprem si necontenit, viata si pregatirea sobra care sa permita rezistenta pentru luna intreaga de concurs, iata tot atatea exemple pentru cei cari vor imbratisa orice sport, mai curand sau mai tarziu, si exemplu aureloat cu minunea celebritatii, cu prestigiul unei totale popularitati.

*

Dar nu pentru a face un “prodomo” al “Circuitului Frantei” scrim aceste randuri.
Am aratat locul pe care il ocupa in viata sportiva a Apusului si influenta binefacatoare pe care o are, cu o intentie bine determinata.
Aceea de a face o introducere Circuitului ciclist al Romaniei.
Caci, de Duminica, palmaresul sportiv al tarii noastre s’a mai imbogatit cu o proba, tocmai acolo unde-i lipsea mai mult.

[Grup de concurenti, plecand la antrenament in jurul Capitalei, in vederea "turului"]

Ciclismul, la noi, a fost – este, inca – un sport oropsit. Isi desfasoara competitiunile la ore inabordabile marelui public – 5 dimineata – pe parcursuri si mai inabordabile – sosele nationale, cu plecarile, in cel mai bun caz, dela “capul podului” – in zile de sarbatoare, cand tot spectatorul se rezerva pentru alte sporturi, ceva mai organizate. Un accident binevenit a fost crearea velodromului depe soseaua Stefan cel Mare, dar, in urma falimentului organizarilor motocicliste, reuniunile au fost abandonate.
Iata dece aceasta proba – cea mai mare din cate s’au organizat pana acum – este binevenita.
Plecarea s’a dat Duminica, in fata unei asistente numeroase, atrasa de ineditul spectacolului. Concurenti numerosi – pentru prima editie a acestei competitiuni – ziaristi si organizatori au plecat, entuziasmati, in urmarirea nouei aventuri.

[Parcursul "Turului ciclist al Romaniei"]

Parcursul se poate urmari pe harta reprodusa in aceasta pagina si din care se vede ca s’a cautat un traseu care sa uneasca anumite cerinte ca o desfasurare in timp, destul de limitata. Este un fel de circuit mai mult central decat periferic. Dar daca proba va avea succesul scontat, in anii urmatori – circuitul Romaniei va fi o proba clasica, adica se va disputa in fiecare an, la aceeasi data – parcursul va fi marit si etape noui introduse.
In tot cazul, organizatorii au facut tot ce era omeneste posibil pentru o reusita cat mai completa. Trebue sa subliniem entuziasmul cu care orasele de provincie au primit sarcina ce li se oferea, de a primi cate un sfarsit de etapa.
Peste tot s’au pregatit primiri triumfale, gazduire si banchete.
Cat pentru a da un promostic, este foarte dificil. Niciunul dintre alergatorii inscrisi nu au mai participat la asemenea probe – si cu drept cuvant! – si nu le putem evalua valoarea si posibilitatile intr’o competitie cu totul noua. Evident, rezistenta va fi calitatea cea mai hotaratoare, mai ales pe arsita lui Cuptor.
Dar, indiferent de rezultat ceeace intereseaza este initiativa si punerea pe picioare a unei probe care, presimtim, va deveni cea mai cu rasunet in sportul romanesc.
Este destul, pentru primul an!

Gh.T.


preluare din Ilustratiunea Romana, 8 august 1934



Aspecte dela Turul Ciclist al Romaniei

Iata incheiat primul tur ciclist al Romaniei. Ca orisice inceput, el a intampinat si piedici, a avut de suferit si caresicari neregularitati, precum s’a resimtit si de lipsa de antrenament suficient al unora dintre concurenti.

[Concurentii, la plecare, parcurgand bulevardul Take Ionescu,
in grup compact]

















[stanga: Grupul s'a redus cand ajunge sa treaca podul dela Cosmesti
dreapta: Bulgarul Simoff, castigatorul etapei a IV-a, la sosirea in Brasov, pe parcursul Bacau-Brasov (180 km)]

[Un popas frugal, pentru a castiga forte]

Totus, gratie interesului desteptat de acest nou soi de competitii – in lumea sporturilor, cat si in marea masa a celor ce au urmarit etapele se poate spune ca “turul” a avut succesul scontat.
Desigur ca la anul – anuntat din vreme – concursul va reuni toate gloriile pedalei, puse la punct, intr’un nou “tur”, care va fi abia cel concludent. Turul ciclist al Romaniei ramane o buna ocazie de demonstratie a energiei sportive, care birue toate greutatile.


preluare din Ilustratiunea Romana, 15 august 1934